În septembrie 1933, meteorologul american Joseph Kincer a pus o întrebare simplă: se schimbă clima? Așa a început efortul de a înțelege amploarea influenței umanității asupra climei. Studiind temperaturile măsurate în diverse locuri din lume, Kincer a concluzionat că Pământul se încălzește, fără a sugera însă o cauză.
Câțiva ani mai târziu, în 1938, inginerul britanic Guy Callendar a demonstrat că temperaturile terestre crescuseră cu aproximativ 0,3°C în ultimii 50 de ani, argumentând că această încălzire era cauzată în mare parte de nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă generate de arderea cărbunelui.
Pământul se încălzește într-un ritm foarte rapid. Astăzi, măsurătorile din mii de stații meteorologice, sateliți și nave sunt combinate cu modele de prognoză meteo pentru a oferi o imagine detaliată despre cum se schimbă clima, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Negociatorii reuniți la Cop29 în Azerbaidjan discută într-un moment critic: ultimii doi ani, 2023 și 2024, au fost cei mai calzi înregistrați vreodată, cu temperaturi apropiate de limita de 1,5°C peste nivelurile erei preindustriale.
Deși a durat un secol pentru ca Pământul să se încălzească cu 0,3°C, temperatura globală a crescut cu 1°C în ultimii doar 60 de ani. Această accelerare este determinată în principal de emisiile de gaze cu efect de seră produse de oameni:
Creșterea emisiilor duce la accelerarea încălzirii globale. Reducerea emisiilor încetinește ritmul, dar încălzirea continuă până când emisiile ajung la zero net.
Încălzirea nu este uniformă. Regiunile terestre se încălzesc mai rapid decât oceanele, iar Arctica se încălzește de până la patru ori mai rapid decât media globală.
Înainte de 1970, o ușoară răcire globală a fost cauzată de aerosoli reflectori proveniți tot din arderea combustibililor fosili. După anii 1960, politicile de aer curat au redus influența aerosolilor, permițându-i încălzirii să devină dominantă. Înainte de al Doilea Război Mondial, variațiile naturale ale climei aveau un rol mai important, iar industrializarea timpurie avea un impact lent.
Anul 2025 ar putea fi mai rece decât 2024, din cauza tranziției la condiții La Niña în Oceanul Pacific, faza mai rece a ciclului natural El Niño-Southern Oscillation (ENSO). Totuși, pe termen lung, se prevede că temperatura globală medie va depăși 1,5°C peste nivelurile preindustriale în următorul deceniu.
Deciziile luate în următorii ani vor determina dacă putem limita încălzirea la 1,6°C sau 1,7°C sau dacă planeta va continua să se încălzească, amplificând consecințele climatice. Impacturile severe ale temperaturilor mai ridicate, cum ar fi creșterea nivelului mării, evenimentele meteo extreme și degradarea ecosistemelor, vor depinde de acțiunile întreprinse de guverne și societăți în acest moment critic, a punctat Ed Hawkins, profesor de științe climatice la Universitatea din Reading (Anglia), pentru Science Alert.
Un nou tip de lemn ar putea revoluționa stocarea carbonului
Test de cultură generală. Care este diferența dintre mare și ocean?
Câte specii de animale au dispărut din cauza oamenilor?
Mineralele metalice din adâncul oceanului generează „oxigen întunecat”